____________________________________It`s exactly what you think it is.

vineri, 13 martie 2015

#HelloBrussel

Brusselul imi aduce aminte de San Francisco. Cred ca din cauza caselor vechi, pastrate cu grija si scoase frumos in evidenta. Aici lumea carunta si cu riduri este la fel de tanara ca si un student. Oamenilor nostri le este frica sa imbatraneasca. Probabil ca are putina legatura si cu atitudinea noastra fata de case.
Mancam niste salata "de vara" in aeroport, bucuroasa de pretul bun si sanatos. Am ramas cu furculita in gura cand pe scaunul alaturat a aterizat o vrabie. Am privit repede in jur sa vad cine a mai observat-o, ca sa ne minunam impreuna. Nimeni. Dar nici sa strig cuiva gen "ian priveste -o pasare" nu puteam de frica unei priviri dezinteresate. Apoi am urmarit-o cum zboara. Mi-am intors capul si tot corpul s-o petrec cu ochii in acelasi timp sperand ca cineva imi va observa miscarea si astfel va vedea si pasarea. Nu. Nimeni.
Probabil imaginatia mea se plictisea, sau lumea era prea ocupata.
Brusselul are mult soare azi.

miercuri, 11 martie 2015

despre din nou valize

Ai observat c-afară e primăvară?
Și soarele te-a bucurat doar până într-o zi de luni.
De marți, care credeai de fapt că-i joi, ai început să te bați cu niște mori de vânt din cap.

O întrebare apăruse: ori vântul e mic, ori ai învățat să-l asculți.
Prefer să fie a doua.

Să revenim la soare.
Deci azi îți bătea prea tare în ochi și parcă nici nu încălzea așa de bine? Iar ieri te topea pentru că ți-ai luat fular prea gros?  Propun să te dezbraci! De tot! Și să-l îmbrățișezi.

Aveam notat la mine-n telefon un mesaj. Avea o destinație exactă, dar cu cea mai mare siguranță nu avea să ajungă la destinatar. Era început de toamnă târzie. și-am spus că ”azi am râs în franceză până când am uitat de tine. Cu mult verde în jur.”
Știu peisajul, dar nu și momentul cînd am început să te uit.

Mâine mai strâng un bagaj.
Low-cost-ul mă ajută să-mi las acasă cărțile pentru care nu voi avea pic de timp și hainele care să fie ”just in case” (precum cineva povestea cum viața sa încape într-o valiză).

Mă duc. Amuș vin.