____________________________________It`s exactly what you think it is.

duminică, 30 decembrie 2012

Scrisoare

(ultima din acest an)

Dragă Moş Crăciun,


Mulţumesc. Anul ăsta?  Am cititi asta şi am înţeles că până şi de surpriză nu ai uitat şi am ajuns acolo unde trebuia chiar dacă nu puteam să-mi imaginez că este posibil.

Ştiu că anul care vine o să fie altfel. Asta e bine. Noul  ajută să ne (re)descoperim.

Eu vreau să te rog iaca ce:
1. Să învăţ să simt liniştea (pentru că mi-ai adus-o deja).
2. Paharul de vin.
3. Să învăţ să împart bomboane.
4. Uimeşte-mă te rog cu oameni la fel de incredibil de speciali şi frumoşi.
5. Of, să fie bine, chiar dacă încă e greu să spun ce înseamnă bine.
6. Căldură de calitate.
7. O surpiză frumoasă.
8. Am început ceva care vreau să continui şi în următorul an.
9. Culori.
10. Ferestre despre care vorbeşte lumea de la o habă.

Asta din partea ta.
Am scris o listă cu ce am eu de făcut, să nu las totu pe capul tău.



Ştii ce mă gândeam? Cam periculos să scriu în câteva zile tot ce vreau pentru un an. Frică.
Dacă uit un punct important?
Apoi mi-a trecut. Tu ştii să ai grijă ca totu să fie tare bine.

mandarina este din partea mea ;)
eu (chiar) te cuprind



p.s. citeşte mulţumescul ş.a. din PM


vineri, 28 decembrie 2012

despre alegeri



"Eu nu aleg oamenii. Ei mă aleg pe mine. Şi uneori am noroc... "


Nu ştiu dacă asta ar trebui să doară, însă ochii ei păreau trişti şi parcă pierduţi printre amintirile care o făceau să confirme încă o dată ce a spus. 

Cred că aşa arată zâmbetele care dor.

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Eroi

Creştem.
Creştem şi dispar eroii.
Cei care erau puternici. Cei care ştiau totul despre tot.
Nu-i puteai atinge, dar îi puteai admira.
Cei care te făceau să roşeşti şi a căror atenţie îţi mângâia orgoliul.
Ei aveau dreptate în legătură cu orice.

Este una dintre puţinii profesori pe care îi voi ţine minte.
Eram în clasa a 7 sau 8 când am observat pentru prima dată că este om.
Atunci a început totul.

Important este să nu observe că observăm...

(Acum cred că ar trebui să fie rândul nostru.)




duminică, 16 decembrie 2012

alb si tare curat

Mă aflu în mijlocul iernii, cu un pahar de alb demidulce şi muzică de la cineva care s-a gandit azi la mine.
Am pus pe replay şi încerc să înţeleg de ce sunt aşa de importanţi unii oameni pentru noi. 
Pentru că atunci când ne pierdem e mai uşor să ne agăţăm de ei, astfel având şanse de a ne regăsi?

Dacă şi o să fie sfârşitul lumii, atunci o să fie unul plin de zăpadă şi miros de curăţenie.
Mai frumos decât merităm... 
O să se facă curat. Asta e bine, chiar dacă noi suntem gunoiul. 
Da poate de început de crezut în acest sfârşit? O să crească productivitatea pentru câteva zile, iar pe 22 o să ne considerăm mai norocoşi... 

Frumos a spus cineva despre poeziile care au fost deja scrise, cuvinte rostite, invenţii inventate şi lacrimile plânse până la ultima picătură. 

Ce a mai rămas de făcut?

(trebuie de găsit o sanie) 

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare...


un p.s luat din altă parte şi de la altă temă: dacă repeţi prea des o frază este pentru a te asigura că începi să crezi în asta.


sâmbătă, 15 decembrie 2012

marți, 11 decembrie 2012

ascultând


Voltaire a spus că ”lumea aceasta, teatru de orgoliu și de rătăcire, e plină de nefericiți care vorbesc despre fericire”.

    Frumos să dai sfaturi despre cum să fii fericit, bogat, frumos, deștept, ș.a., doar că lumea știe cum să facă asta.


 Când vine la tine, ea are nevoie de urechi și mai puțin sfaturi. Pentru asta există multstimatul și iubitul google sau alţi experţi de care suntem cam săturaţi.


mulţumesc :)



arhiva: (toamna 2012) 



simbol

Trăim printre simboluri.
Istoria adaugă valoare, iată de ce măsurăm diferit.
Eu am trăit ceva de care tu ai auzit, și abia de-am înțeles ce ai trăit tu.

Mă gândesc că viața ar fi tristă fără simboluri, sau asta sunt sentimente împachetate în chestiuțe puțin mai tangibile?


arhiva  (toamna2012)

fără timp

Cel mai tragic este să știi că o să-ți pară rău că nu ai trăit acest prezent așa cum ar fi trebuit. În acelaşi timp nu găseşti puterea pentru a mişca un deget. Asta nici măcar nu-i depresie sau altă prostie pe care să poţi da vina... 

Da ce-ar fi să oprim ceasul? Îl pornim atunci când în sfârșit o să știm ce avem de făcut, cum trebuie de iubit, de iertat, de visat...

Da, știu, pentru asta trebuie timp. Da poate luăm din cel de rezervă? Sau nu-i rezervă?

”Tot ce se face, se face spre bine”. Bun, da până ajungem la bine cu ce ne ocupăm?

hai încă o dată acolo.


arhivă (toamna 2012)

luni, 10 decembrie 2012

pentru sufletul tău

Am vrut să-ți sun sufletul să-l întreb ce mai face...
Am vrut, dar am uitat.
Spune-i să se facă bine, să mănânce mult usturoi și să bea ceai cu miere și lămâie.
Trece. O să treacă.

Și dacă nu trece, atunci să știe că asta-i normal.

Data viitoare aduc o scoică de mare, numai spune-i sa nu plângă.





duminică, 9 decembrie 2012

sâmbătă, 8 decembrie 2012

curăţenie de iarnă

Anul ăsta nu ştiu cum este unul special.
Ştie cât de mult trebuie să ţină toamna şi cât de toamnă să fie, şi mai ştie când să aducă iarna.

Am descoperit că dacă nu ţi-i lene să pui pe tine o mulţime de haine groase şi să-ţi ascunzi nasul în fular, atunci te poţi uşor îndrăgosti de iarnă.

Copacii albi aduc aminte de poveste, mai ales dacă te indepărtezi de sunetul oraşului.

Cel mai bine să începi ceva nou la sfârşit de an, pentru că asta înseamnă să nu aştepţi.
Am început să fiu atentă şi încă fac curat câte puţin.
Iarna, dacă baţi covoarele şi le bagi în zăpadă, în casă apare miros de libertate...

Şi dacă o să fie sfârşit de lume, o să fiu împăcată cu gândul că dacă nu ar fi fost aş fi ajuns acolo unde trebuie, pentru că am început aşa cum vreau...

Ştii, mi-am cumparat ciorapi groşi cu multe culori pentru a continua să mă îndrăgostesc...



miercuri, 5 decembrie 2012

The Curious Case of Benjamin Button


-You're so young.
-Only on the outside. 
- It's a funny thing about comin' home. Looks the same, smells the same, feels the same. You'll realize what's changed is you.
- I'm always lookin' out my own eyes.
- Goodnight Benjamin.
- Goodnight Daisy.
- And if only one thing had happened differently: if that shoelace hadn't broken; or that delivery truck had moved moments earlier; or that package had been wrapped and ready, because the girl hadn't broken up with her boyfriend; or that man had set his alarm and got up five minutes earlier; or that taxi driver hadn't stopped for a cup of coffee; or that woman had remembered her coat, and got into an earlier cab, Daisy and her friend would've crossed the street, and the taxi would've driven by. But life being what it is - a series of intersecting lives and incidents, out of anyone's control - that taxi did not go by, and that driver was momentarily distracted, and that taxi hit Daisy, and her leg was crushed.

 [letter to his daughter] For what it's worth: it's never too late or, in my case, too early to be whoever you want to be. There's no time limit, stop whenever you want. You can change or stay the same, there are no rules to this thing. We can make the best or the worst of it. I hope you make the best of it. And I hope you see things that startle you. I hope you feel things you never felt before. I hope you meet people with a different point of view. I hope you live a life you're proud of. If you find that you're not, I hope you have the strength to start all over again.
- Benjamin, we're meant to lose the people we love. How else would we know how important they are to us?

- You can be as mad as a mad dog at the way things went. You could swear, curse the fates, but when it comes to the end, you have to let go.
- Our lives are defined by opportunities, even the ones we miss.
- Some nights, I'd have to sleep alone. I didn't mind, I would listen to the house breathin'. All those people sleepin'. I felt... safe.
- And in the spring, 2003, he looked at me. And I knew, that he knew, who I was. And then he closed his eyes, as if to go to sleep.
- I promise you, I'll never lose myself to self-pity again.
- And I think, right there and then, she realized none of us is perfect forever.

- It's funny how sometimes the people we remember the least make the greatest impression on us.

- [at piano] It's not about how well you play, it's how you feel about what you play.

[last lines]Some people, were born to sit by a river. Some get struck by lightning. Some have an ear for music. Some are artists. Some swim. Some know buttons. Some know Shakespeare. Some are mothers. And some people, dance.


duminică, 2 decembrie 2012

reason.season.life



 People come into your life for a reason, a season, or 
a lifetime. When you figure out which one it is, you 
will know what to do for each person. 

When someone is in your life for a REASON . . . It is 
usually to meet a need you have expressed. They have 
come to assist you through a difficulty, to provide you 
with guidance and support, to aid you physically, 
emotionally, or spiritually. They may seem like a 
godsend, and they are! They are there for the reason 
you need them to be. 

Then, without any wrong doing on your part, or at an 
inconvenient time, this person will say or do something 
to bring the relationship to an end. 

Sometimes they die. 
Sometimes they walk away. 
Sometimes they act up and force you to take a stand. 

What we must realise is that our need has been met, our 
desire fulfilled, their work is done. The prayer you 
sent up has been answered. And now it is time to move on. 

When people come into your life for a SEASON . . . 
Because your turn has come to share, grow, or learn. 
They bring you an experience of peace, or make you laugh. 
They may teach you something you have never done. 
They usually give you an unbelievable amount 
of joy. Believe it! It is real! But, only for a season. 

LIFETIME relationships teach you lifetime lessons; things 
you must build upon in order to have a solid emotional 
foundation. Your job is to accept the lesson, love the 
person, and put what you have learned to use in all 
other relationships and areas of your life. It is said 
that love is blind but friendship is clairvoyant.

— Unknown

sau aşa ...