____________________________________It`s exactly what you think it is.

joi, 29 decembrie 2011

Scrisoare

Cineva a spus că în lume sunt două tipuri de oameni: buni şi răi. Acel cineva a uitat să mai amintească unde se intersectează binele şi răul.
De Anul Nou toţi devin buni. Pentru că aşa e tradiţia.

Dragă Moş Crăciun!
În prumu' rând:
Tu'ţ baţi joc? Tot FB-ul şi blogspotu' cere zapada! eu m-aş topi de atâtea cuvinte dulci şi aş da troiene. Dă zădadă!!! Eu asta nu pentru mine cer, da pentru popor!

Doi: Eu ştiu că toţi vor cadouri (cred că din cauza asta îs buni de Anul Nou.) Eu tot vreu!
Notează:
1. Calitate!
2. Referitor la căldură: vreau să simt asta.
3. Oameni buni pentru tot anul.
4. Linişte.
5. O surpriză plăcută.
6. Să ajung acolo unde trebu (tu ştii...)
7. Încă o mandarină sub brad.

Apropo, Tu exişti?
Te cuprind...


luni, 12 decembrie 2011

obosit

Azi toti doresc să fie ascultaţi. Plin. Nu mai este loc pentru a privi sincer în ochi şi a întelege ce are de spus cel care povesteşte. Clătinând afirmativ din cap cu compătimire, se trezesc undeva în adâncul sufletului, acolo unde nu sunt hărţi şi busole, acolo unde totul este fără sau cu prea mult sens.
Aleargă în lume. Claxonul maşinilor, certurile dintre şoferi şi pasageri, ring-tonuri pâmpite şi cuvintele indecente rostite de către cel de pe scaunul vecin fac să dispară totul.
Gălăgie care linisteste.
Puţinele ocazii când eşti ascultat sunt irosite pentru că nu ai idee ce simţi.


Tăcere

A venit din nou. Nici azi cred că nu s-ar fi oprit. Poate că ar fi încetinit să împartă speranţă, dar prea târziu pentru a mai aştepta un chip luminat şi zâmbet...

Câteodată i se pare că toţi gândesc la fel. Aceleaşi frici, suferinţe şi vise. Departe de a fi originali... Alte dăţi - nu.

Iarna? Nu ştie dacă o mai aşteaptă. Se pare că [nici ea] nu vrea să mai treacă pe aici.
A devenit imună. Asta a învăţat cel mai bine să facă.

Amânarea luării unei decizii ne face să credem că totul este posibil. Sau impotenţa de a face o schimbare o camuflăm cu amânări. Linişteşte gândul că trebuie doar de luat decizia.

Iar timpul şi tăcerea ne descoperă detalii pe care am fi dorit să nu le aflăm niciodată.



joi, 8 decembrie 2011

Oameni puternici

Da cum ştii? Azi porţi ce trebu, nu ce vrei...
(şi apropo, porţi ce trebu nu pentru că trebu- da mai mult din inerţie.)



luni, 5 decembrie 2011

Uitat în trecut

A închis ochii şi a început să caute copilul din trecut. Îl privea atent din depărtare, urmărindu-i fiecare mişcare. Îi era prea străin. Anii au schimbat multe. Şi-ar fi dorit să rămână acolo, dar a uitat să întrebe dacă se poate. L-a cuprins pentru că aşa i s-a spus. Să-l ierte? Nu are pentru ce. Să-l iubească mai tare decât până acum? E prea străin pentru a-l putea iubi.

A deschis ochii. Nimic nu s-a schimbat.

duminică, 4 decembrie 2011

Sunt lucruri care înainte eram siguri că nu ni se vor întâmpla, aveam siguranţa asta înradacinată într-o minte de copil. Acum imaginaţia-i mai bogată, sau viaţa mai periculoasă sau poate aşa şi era, da n-au vrut să ne sperie de mici? Acum chiar nimic nu mai este o surpiză (cred). Aproape nimic.