____________________________________It`s exactly what you think it is.

duminică, 29 mai 2011

O fost ceva...
Aşa un ceva care a schimbat un alt ceva mai mult decât aş fi crezut. Poate-i de bine. Vedem.
O să mai fie încă ceva. Aşteptăm. Emoţii din cu totul alt motiv decât ar fi trebuit.

Aham ...

joi, 26 mai 2011

Adie a libertate

Sfârşiturile sunt uneori mai frumoase decât începuturile. Se finisează o perioadă din viaţă în care ai avut totul planificat şi simţi cum începi să pluteşti fără să ştii exact unde o să ajungi. Acum ai dreptul la orice. Apare libertatea pe care o vei pierde odată cei vei lua o decizie de lungă durată. Sfârşitul înseamnă să fii aproape liber, sentiment uneori mai plăcut decât adevărata libertate.

O mie de planuri şi nici unul scris pe hârtie. Asta înseamnă să visezi. Şi nu mi-i frică de faptul că o parte din ele tot nescrise vor rămâne...

_______________
[...Au urcat pe munte, iar acolo era o casuta. Pe o bancheta, afara, statea batrânul cu pipa în gura.... Heidi a ajuns prima la el si l-a salutat. Si-a gasit imediat, singura, un loc de dormit, în pod, pe fân proaspat... Si bunicul ei i-a explicat de ce tipa vulturii (ca de fapt râd de oamenii de la oras, care nu au curaj sau timp sa urce pe munte) si de ce ia cerul foc la apus: asa spune soarele noapte buna muntilor, pâna a doua zi, în culori preafrumoase, ca sa nu-l uite... ]


marți, 24 mai 2011

Hai să trăim ca în fotografii.
Acolo culorile sunt mai frumoase şi lumea-i mai naturală.



joi, 19 mai 2011

straniu de interesant


Prea multe sentimente contadictorii. Atât de multe încât nu am nici o şansă să-mi mai pot explica ceva.
Interesant să analizez gânduri făţă de unele evenimente. Plăcut că văd că cel mai bine este aşa cum este acum. Mai trebuie 2 zile să găsesc toate argumentele care să demonstreze asta. Interesant este să nu fii deacord ceea ce gândeai cu ceva timp în urmă.

Sau pentru că ar fi fost mai complicat? NU, pentru că au fost fântâni în pustiu (în ambele sensuri)...

miercuri, 18 mai 2011

Azi mă gândeam la cireşele care se coc devreme. Nu mai ţin minte când exact perioada când sunt deja bune, da ştiu că de fiecare dată mă mir:" iar prea devreme apar". Nu-mi plac ele mie. Aduc aminte de vară în momentul când trebuie de depus ultimul efort cu examenele şi restu prostiilor universitare. Acum aş vrea să fie deja coapte - să am pe ce da vina ...

luni, 16 mai 2011

Ne plictisim repede de problemele altora. Nu avem timp pentru ele. Dacă vezi aceeaşi persoană o săptămână întreagă fără dispoziţie, te obişnueşti. La întrebarea: "Cum la tine?" rar când mai avem curajul să răspundem sincer din motiv că nu se va intra în delatii.

Oamenii gruziţi gruzesc...

sâmbătă, 14 mai 2011

călătorii legănate


Îmi place să dorm în transport, pe bancheta din spate, mai ales dacă e seară. Cred că se ia din copilărie. Adormim pentru că ştim că este cineva alaturi de noi care ne leagănă. Asta linişteşte.

Am găsit o explicaţie pe net de ce copii adorm când sunt legănaţi:
E un fel de "manipulare". E vorba de celulele de echilibru aflate in ureche care receptioneaza informatiile referitoare la miscarile capului si ale corpului si le transmit creierului, iar daca ele se repeta un anumit interval de timp atunci e indusa o stare de somnolenta. Asta se intampla mai ales daca miscarea resimtita e ampla si usoara.

... da eu totuşi vreau să cred că adormim pentru că suntem iubiţi.

vineri, 13 mai 2011

oameni pe patine

Ştim noi multe. Toţi suntem înţelepţi, da câteodată mai trebu să ne scuture cineva pentru a ne aduce aminte de lucruri demult ştiute... sau chiar evidente. Azi cineva a spus: "dacă vezi că omu îi "skoliskii" ap lasă-l, de ce să mai comunici cu el..."

Şi chiar.. de ce? din politeţe? pentru a evita o ceartă? sau din lene de a încerca să luăm o decizie?
Aşa gen de oameni distrug libertatea. Ei nu sunt răi. Ei sunt lunecoşi.

miercuri, 11 mai 2011

ceai verde fără zahăr


În 24 de ore se iau mii de decizii. O foarte mare parte din ele nu ne afectează în nici un fel existenţa noastră. Da câtă energie pentru ele!!! ... şi cu toate că demult ştim ce vom alege, oricum ne pierdem timpul pentru a analiza toate variantele posibile şi imposibile.
După o zi plină de decizii de tot felul, ajungi seara în cafenea să bei un ceaşcă de ceai. Chelneriţa cu o faţă obosită, dar plină de entuziasm te întreabă ce vrei. -"Ceai vă rog. " -"Infuzie, pacheţele, verde, negru, iasomie, fructe de pădure...?" Şi aici uiţi care este cel pe care îl bei deobicei, priveşti chelneriţa cu o mutră enervată de parcă din cauza ei creierul tău s-a măcinat cu tot felul de soluţii de dimineaţa până seara, te gândeşti câteva secunde, după care o rogi să-ţi aducă un ceai verde fără zahăr... (ca tot timpu)...

duminică, 8 mai 2011

ancorând


Iubesc ancorele
ele ştiu multe despre mulţi
ancorele amintesc
şi trăiesc împreună cu mine
ele aleargă, dansează, plâng
ele visează
ancorele iubesc şi sunt iubite
ele există pentru că sunt necesare sufletului

Ancorăm. Băgăm în buzunar sentimente.



Le iubesc pentru că îmi reamintesc de asta:

sâmbătă, 7 mai 2011

SIMPLU

Eram odată aşezată pe un scaun, cu spatele la lumea care îmi adresa tot felul de întrebări.
Am ajuns la oameni şi ce apreciez la ei . Îmi plac oamenii simpli.
A urmat întrebarea logică: simpli, asta cum?

Din start- eu nu sunt simplă, pentru că e o artă să fii așa, sau poate-i noroc, sau soarta. 

Oamenii simpli?
Ei sunt cei cu care poţi fi tu fără să ţi se pară că greşeşti.
Ei trăiesc pentru viaţă, nu pentru a demonstra altora cum pot ei mai bine respira.
N-o să-i auzi niciodată vorbind despre respiraţia lor.
Ei au curajul să greşească.
Ei au lumină cât pentru tot întunericu lumii.
Nu le pasă de gândurile celor cărora nu le plac oamenii simpli.
Şi mai au ei ceva ce nu se poate defini, da acest ceva îi face să fie SIMPLI cu adevarat.


joi, 5 mai 2011

Îi drept?

Acolo unde nimeni nu te cunoaşte eşti acel "tu" pe care nu ai avut ocazia să-l vezi niciodată. Te desparţi de "tinele nou" când revii şi aştepţi să-l revezi pentru că ţi-a plăcut.
E adevarat că acel "eu" este cel mai "eu" dintre toate "eu-rile", din motiv că acolo nu ţii cont de nici o părere, privire, cuvânt?
Adica este necesar să te duci undeva să te cunoşti?
Deci dacă nu ai paşaport nu prea ai şanse să te cunoşti?

miercuri, 4 mai 2011

Dacă ai vacă

Dacă am vacă:
aud muşte care zboară în juru-i
simt miros de balegă
văd copite murdare

Dacă nu am vacă:
aud respiraţia calmă
simt miros de iarbă rugumată
văd privirea limpede

Da... nu am vacă şi sunt fericită :)