____________________________________It`s exactly what you think it is.

marți, 29 martie 2011

Filtrăm


Filtrul-cel mai necesar accesoriu de care avem nevoie pentru a fi oameni de care vrem (trebu) să fim. Reţinem lucrurile de care are nevoie mintea noastră, nu noi, da mintea noastră. Mi-o trebuit o formulă odat la un examen, da iaka ea (mintea) o spus că nafig mie imi trebu asta. O hotărât să lase loc pentru lucruri mai importante. Filtrăm oameni, uneori şi noi fiind filtraţi. Filtrăm idei, vise, teorii, cuvinte, emoţii, decizii, zile, priviri...


Fiecare îşi cumpără filtru de unde vrea el. Şi iaca aşa apar oameni diferiţi. Ce să faci dacă la unu sita îi cu borţi mai mari, da la altu ele îs minuscule? Ţ-ai cumparat de care ai vrut. Amu trăieşte.

sâmbătă, 26 martie 2011

La poalele raiului

Trăia în mijlocul raiului pe care nu-l mai iubeşte nimeni, în afară de cei care îl văd rar. Pentru că devenind rutină acesta îşi pierde valoarea. E rai doar pentru cei care nu-l au.
Nu s-a trezit cu noaptea-n cap. De ce? Nu era nici el sigur. Poate pentru că mama era în "vacanţă",sau grădiniţa nu lucra... Fiind prea mic pentru a avea treburi serioase dimineaţa devreme, a hotărât că soarele va găsi curajul să răsară fără confirmarea băiatului.
Soarele e sus pe cer, o gălăgie pa care nu-o poţi înţelege până nu depui efort să desluşeşti sunetu produs de fiecare animal agitat din gospodăriile învecinate.
Toata ziua a "muncit" prin gradină, ogradă, în drum şi mai mult pe lângă cărarea de unde trebuiau să apară copii vecini, de la şcoală. A doua parte a zilei trece mai vesel pntru că are cu cine discuta problemele globale. Seara lumea se duce să-şi ia vacile. Acolo nu are de ce să-i fie lene să meargă, acolo e multă lume. Un sat întreg aşteaptă la poalele dealului, pe "toloacă" momentul când de la orizont vor apărea alergând la vale animalele lor. Nu ştie ce e în sufletul altora, însă băiatul sare în sus de fiecare dată când dealul este inundat de o mulţime de puncte care coboară haotic la vale. În drum spre casă se miră de vaca vecinului care deschide poarta cu coarnele, anină cu băţul fiecare gard de pe marginea drumului, salută orice om pe care îl vede, pentru că aşa se face acolo... şi ajunge acasă. Dacă e primăvară sau toamnă atunci miroase a frunze arse şi din toate grădinile se ridică dungile sure de fum pe care nimeni nu le obesrvă (din lipsă de timp sau pentru că nu merită atenţie nişte fumuri banale şi miros de ars). Când se întunică binişor copiii se adună "în drum", cei mari pentru a-şi face ochi dulci, cei mici pentru a-şi alege personalitatea pe care o va urma: "Eu când voi creşte mare tot aşa voi fi".
A intrat în casă obosit pentru că a avut o zi cu multe evenimente.
Ei au televizor şi asta adună lume. Uneori seara au oaspeţi doriţi de telenovele mexicane. Atunci toţi stau ţintiţi în faţa cutiei fără să scoată o vorbă.
Din grădină, seara se vede Carul Mare, se aude cântecul broaştelor şi miroase a pace.

Acum e altfel, ajunge acolo o dată pe an, coaboară din maşină, descalţă pantofii şi îşi aduce aminte de copilărie. 15 ani petrecuţi departe de rai au modelat amintirile în cele mai frumoase imagini posibile. Nimic ce are în lumea departe de rai nu poate înlocui mirosul de fum şi cântecul broaştelor. Copiii şi deja oaspeţii sunt singurii care pot savura. Se pare că din acest motiv preferă să rămână oaspete acasă.

joi, 24 martie 2011




Principalu` OAMENI sâ şim !!!*





* "cum spune Doru" (Doru asta-i cel care a ramas in memoria mea drept autorul acestei fraze. Îl ţin minte vag, ştiu doar că-i om de treabă- o spus lucruri corecte.)

miercuri, 23 martie 2011

Bule


Cineva a devenit proprietarul unei maşini care face bule de săpun .... multe multe buleeee. Sar în faţă, împiedică să respir de la primul cuvânt şi o bună perioadă de timp după ce e încheiată discuţia. Sunt doar bule, da apasă creieru cu o presiune nebună. Se sparg când îţi dai seama de starea proprietarului.

Uneori îşi uită acasă maşina de făcut bule şi în astfel de zile omul ăsta e mai om nu ştiu cum.

Sincerităţi împăturite

Recent am citit un şerveţel. Nu-mi era adresat şi nici nu era scris de persoana mea.
Da ştii? Aş fi vrut să se scrie şi despre mine asta cândva. Mai ştii ce? Aş fi vrut să-l citească
şi cel căruia i-ai adresat şerveţelul. Aş mai vrea să fii fericită.

Da, şi încă şerveţelele au propietatea de a fi sincere. Lucru bun.

luni, 21 martie 2011

costul a 70 de km

aaaaaaEram la o tabără de vară. În odăi lumea se impărţea aleator de către organizatori. Văzuem o singură persoană cu care nu-aş fi dorit să-mi fie colegă de cameră... şi evident cu ea mi-am petrecut o bună parte de timp în acea săptămână. Era una distre persoanele care vine din altă lume. Înalta, bine făcută,cu tatuaj şi o mulţime de accesorii fără gust atîrnate pe ea- genul de om care prin aparenţă vrea să demonstreaze indiferenţa şi poate chiar agresivitatea faţă de ceilalţi. Am incercat s-o accept doar pentru că nu-mi plac conflictele deschise şi mai era ceva: eu nu am avut ocazia să fiu în centrul unei bătăi vre-odată şi eram sigură că ea avea cunoştinţe în acest domeniu, deci riscam să trec prin noi experienţe şi nu-mi prea doream asta. După 2 zile a mai fost cazată o prietenă de-a ei: "veseeel" ...
aaaaaAu urmat zile şocante pentru mine. Am aflat că oficial cresc într-o seră. Trăiau în aceeaşi ţară cu mine dar în lumi unde nimănui nu-i pasă de personalitatea celorlalţi... acolo cuvântul "familie" are alt sens, prietenii pot deveni duşmani peste noapte din cauza unei bârfe sau glume nereuşite .... acolo părinţii îşi alungă de acasă copii pentru că aceştia au fost violaţi. Tot acolo sunt apreciaţi oamenii din penitenciare: "ei fură pentru că nu au încotro...". Au de ce să creadă asta, lumea lor este prea degradată pentru a mai exista valori şi principii ...
aaaaaŞi o să suprevieţuiască în continuare în aceeaşi lume, la 70 km de lumea mea. E adevărat că omul îşi face singur destinul, însă atât timp cât nu ştii cum este afară, de unde ai putea afla că nu eşti acolo unde vrei să fii?
aaaaaaUn ciuvak deştept a spus că cel care respinge lumea din jur are cea mai mare nevoie de dragoste...
(dedicat Nadei)

marți, 15 martie 2011

Scrisoare din viitorul apropiat


Mă trezesc deja de 2 săptămâni devreme pentru a face sport. Asta-i mai mult pentru a vedea soarele de dimineaţă, pentru a-mi demonstra că pot face ceea ce mi-i lene da-mi aduce multă satisfacţie. Cum fac sport? Alerg. Alerg pentru a prinde cât mai mult soare. Am nevoie de el, îl depozitez undeva în mine şi atunci cînd mi se pare că viaţa nu are sens, îmi aduc aminte de el. Aaaa şi mai este ceva, alerg datorită unei cărţi citite cu mulţi ani în urmă. Ray Bradbury în "Fahrenheit451" a scris despre o "ciudată", care spre deosebire de restul omenirii ştia că dimineaţa pe iarbă se depune rouă. Eu am redescoperit roua primăvara asta...
(30 martie 2011)

luni, 14 martie 2011

trăim way!

Credem în soartă? Credem sau nu? Credem!
De multe ori s-au întimplat lucruri care demonstrau că exista soarta asta, sau spune-i cum vrei... Şi dacă nu este atunci cum are loc evenimentu ista? Nu prea este logică !Probabilitatea că s-ar fi putut întâmpla era de 0.1% şi asta a fost de-ajuns.
 Cineva mi-a spus: "S-a întâmplat pentru că trebuia să se întâmple ceva, adică orice. Tot timpu se întâmplă ceva, aici nu-i sens. Nu-l căuta, pierzi timpul..."

Raţiunea spune da. Lucrăm şi la restu` ...

vineri, 11 martie 2011

am învăţat să cânt



Am avut şi eu ore de muzică la gimnaziu ca şi orice alt elev. La fel ca alte 99% dintre liceele Moldovei, la noi muzica era o un obiect de la care nu am luat nimic mai mult decât "Lu-ci şi Li-anaaa flori au cumpă-rat" şi "Cu-cu sus pi-o ră-mu-rea tare frumoos glăsuiaaa: cu-cu, cu-cu-cu, cu-cu, cucu tot cânta..."... Profu, un bărbat serios (cel puţin aşa incerca să pară) nu ne putea linişti niciodată şi des ora de muzică se finisa cu multă zarvă din partea lui şi ameninţări că v-om ajunge în cabinetul directorului...
Îl mai ţin minte în cantina liceului... în timpul pauzelor se ducea acolo... se rezema de perete şi privea cum mănincă copiii ... copii alintaţi care nu ştiu de unde se iau banii şi care nu le pasă de nimic decât ce să facă pentru a ieşi în evidenţă în grupul lor, cum să devină eroii pe care toţi îi privesc .... (se pare că ei au citit de mici "Diferenţiază-te sau mori" ... ei nu doreau să moară) .... Odată cineva i-a zgâriat un disc dintre acestea vechi pe care deseori le ascultam la orele de muzică, apoi a urmat o perioadă grea pentru clasa noastră pentru că profu n-a putut să ierte prostia .... şi nimeni nu înţelegea de unde atâta dragoste pentru un disc vechi cu muzică demodată ... Şi mai ţin minte acordeonul său cu clapele roase şi "cemodanul" sovietic în care se aflau 2-3 cărţi de muzică, un pix şi un măr roşu...

joi, 10 martie 2011

lumi în lume


o mulţime de oameni şi tot atâtea lumi (sau chiar mai multe... sunt şi [ne]fericiţi cu 2 lumi...). Le intersectăm uneori. Ne lovim de valori stranii, rămânem şocaţi de idei care până acum nu aveau loc în mintea noastră. Cuvinte? care cuvinte? cele mai elementare dintre ele au un alt sens în lumea lor. Vorbeşti pentru a menţine o conversaţie, dai din cap afirmativ pentru că e singura soluţie pe care o ai la moment, încerci să gaseşti firul de care să te anini pentru a găsi sensul ...
Şi-i stranie lumea lor nu prentru că ar fi rea, e diferită [sau chiar mai bună decât cea în care noi trăim...] Suntem învăţaţi de mici ce-i bine, iar încrederea oarbă în părinţi şi mediul nostru nu ne-a dat nici o şansă să alegem dintre mai multe "bine"-uri, şi doar atunci când ne ciocnim de lumea asta din alte lumi avem ocazia unică să vedem un "corect",dar subiectiv şi acesta, pentru că tot noi decidem al cui "corect" este cel mai corect...

luni, 7 martie 2011

Azi e 7 martie.
La mine îi sărbătoare.
Îmi scot culorile.
Le iau cu mine.
Mă duc să respir.
Încep curăţenia.
Eu vin.
Aşteaptă-mă !!!


8 Martie - o zi în care "bă(ia)rbatu" îşi face datoria şi ne aduce aminte cît de speciale, unice, gingaşe, preţioase, materne, bla-bla suntem... pentru a putea cu inima impăcată, în celelalte 364 de zile să ne demostreze cît de "bine" conducem, cît de "raţionale" suntem, cît de chitite şi "economicoase" putem fi, trimite sms-uri la toate fetele din cartela telefonică, se simte erou, şi gata. Bravo, bine c-o faci !
Da eu am hotărît să am sărbătoarea mea ... şi ea începe aaaazi !!!

miercuri, 2 martie 2011

Promit


Mult mult muuult bardaaaac ...e bine? nu ştiu, s-ar putea ... dacă-i dezordine înseamnă că sunt îndeajuns de multe detalii care fac dezordinea asta... cel puţin mai bine decât vidul. Da ce-ar fi să dispară totu? ... nu pentru mult,vre-o 2-3 zile... până reuşesc să simt lipsa. Am auzit că o parte din noi pot face asta (eu nu cred, da mai ştii...)

Se poate de încercat de făcut curat. Fac când gasesc timp... şi mai trebu de cumparat policioare (îi greu fără ele)...

Promit să fac curat primavara asta!